Ce înseamnă „tânăr NEET" și de ce România stă cel mai prost din Europa

Dacă ai între 16 și 29 de ani, nu lucrezi și nu ești înscris la o școală sau la un curs, statisticile europene te încadrează într-o categorie cu un nume sec: NEET — Not in Employment, Education or Training.

Sună tehnic. În realitate, în spatele acronimului sunt sute de mii de povești obișnuite: cineva care a terminat liceul și nu a găsit nimic, cineva care a renunțat la școală ca să aibă grijă de un frate mai mic, cineva care a lucrat un an fără contract și apoi s-a oprit, cineva care pur și simplu nu a știut încotro s-o ia.

Cifrele: România, pe primul loc într-un clasament pe care nu vrei să-l câștigi

Datele Eurostat pentru 2025 arată o realitate greu de ignorat: ponderea tinerilor de 15–29 de ani care nu muncesc și nu învață a fost în România de 19,2%, în ușoară scădere față de 19,4% în 2024. Este cu peste 5 puncte procentuale peste următoarele țări din coada clasamentului — Bulgaria (13,8%) și Grecia (13,6%) — și aproape dublul mediei UE de 11%.

Pentru comparație: Olanda are 5,3%, Suedia 5,9%, iar Slovenia 7,6%. Practic, un tânăr din România are de aproape patru ori mai multe șanse să ajungă în afara școlii și a muncii decât unul din Olanda.

Partea cu adevărat problematică nu e cifra în sine, ci cât de puțin s-a mișcat. Între 2015 și 2025, media europeană a scăzut de la 15,2% la 11%. România a coborât doar de la 20,9% la 19,2% — o diferență care arată o problemă structurală, nu o conjunctură.

De ce se întâmplă asta

Nu există o singură explicație, dar câteva se repetă în toate analizele:

Tranziția de la școală la muncă e ruptă. România este a treia țară din UE, după Grecia și Italia, la rata de angajare a tinerilor absolvenți recenți de liceu sau facultate. Diploma singură nu mai deschide ușa.

Decalajul urban–rural. Într-un sat din județul Iași, „piața muncii” înseamnă adesea trei-patru angajatori și un drum de 40 de minute până în oraș. Accesul la formare profesională e și mai limitat.

Lipsa unei calificări formale. Mulți tineri au experiență reală — au ajutat în magazinul familiei, au lucrat sezonier, se descurcă cu calculatorul — dar nu au nicio hârtie care să dovedească asta. Iar la angajare, hârtia contează.

Descurajarea. După câteva luni de căutat fără rezultat, mulți nu se mai înscriu nici măcar în evidențele agenției de ocupare. Devin invizibili statistic, dar problema rămâne.

Nu e o etichetă. E o etapă.

Merită spus clar: a fi NEET nu e un diagnostic și nu e un defect de caracter. Este o situație temporară, în care ajung oameni din motive foarte diferite — și din care se iese, de obicei, cu două lucruri: o calificare recunoscută și cineva care te pune în legătură cu un angajator.

Exact asta încearcă să facă programele finanțate european dedicate acestui grup. Nu doar cursuri, ci și partea de după: consiliere, pregătire pentru interviu, mediere.

Ce poți face concret, dacă ești din județul Iași

Prin proiectul ProNeets – Formare, Mediere și Calificare în regiunea Nord-Est, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, 280 de tineri din județul Iași au acces gratuit la:

curs de calificare acreditat, cu certificat recunoscut la nivel național
consilier dedicat, care te ajută cu CV-ul și cu pregătirea pentru interviu
mediere directă cu angajatori din Iași
monitorizare și după angajare — nu se termină la certificat

Condițiile sunt simple: ai între 16 și 29 de ani, locuiești în județul Iași, nu ești angajat în acest moment și nu urmezi o formă de învățământ. Nu contează ce studii ai și nici de cât timp nu lucrezi.